Ai un bebe in casa. Ai avut un start mai usor sau mai greu in alaptare. Ai trecut de “focul” primelor saptamani de proaspata mamica. Tocmai ti s-a parut ca ai cateva zile mai linistite, cand parca ai reusit sa iti faci o rutina intre orele si noptile nedormite. Ai reusit sa imparti cu noul tatic sarcinile gospodaresti si ai reusit stabilesti cu bunica mutata temporar la voi in casa, mai exact, cum te poate ajuta. Dar, constati ca lucrurile nu sunt asa roz. De ce si cand apare reflexul exagerat de ejectie a laptelui?
Cum incepe sa se supere bebe?
Te asezi in coltul tau de alaptare pentru o noua sesiune de supt; de data asta ai la indemana tot ce iti trebuie: sticla de apa pentru a potoli setea care te cuprinde brusc dupa ce copilul incepe sa suga, telefonul si chiar si incarcatorul lui pe aproape, o carte buna de citit, cateva gustarici de rontait, perna de alaptare si prosopelul pentru picaturi de laptic …ohhh…si ai reusit si sa surprinzi primele semne de foame ale bebelusului, asa ca inca nu plange tare de foame…deci, ce ar putea merge gresit cu atasarea?
Si vezi cum bebe apuca frumos sanul, trage cu pofta de 3-4 ori si inghite amplu. Simti lapticul cum coboara si …pac! …totul se termina. Bebe se opreste si fie lasa sanul, se ineaca, tuseste si plange, fie strange tare buzele si te doare. Iar apoi cand ii da drumul lu’ tzitzi vezi laptic curgandu-i din gurita. Na, cine stie, nu ai fost tu atenta la ceva, nu avea o pozitie buna la san. Sau il deranja o cuta sub barbita, asa ca il linisteti si incerci iar. Surpriza! Tot fenomenul se reia sau bebe refuza sa suga. Eventual sta doar cu gurita pe san, parca asteptand ca laptele sa ii curga in gura. Se face noapte, si parca noaptea totul merge mai bine…se ataseaza, suge si pare ca se satura, lasa sanul si doarme. Insa a doua zi o luati de la capat.
Nu trebuie multe astfel de zile sa ajungi sa crezi ca bebe te respinge pentru Dumnezeu stie ce motive, pentru ca nu iti poti da seama neam! Sau ca laptele nu e bun, nu ii place…ca doar il vezi in gurita lui, dar nu il mai vrea!
Ce spune consultantul in alaptare?
Dupa o discutie cu un consultant in alaptare, si o evaluare fizica a suptului din partea acestuia afli cu stupoare ca de fapt, ai lapte exact cat si cum trebuie. Doar ca laptele, “se grabeste” (din prea multa dragoste) sa ajunga la bebe. Si il sperie, il incurca la inghitit si respirat…si de acolo toata povestea.
Este doar un scenariu posibil, pentru ca reflexul exagerat de ejectie a laptelui poate fi detectat si prin alte semne, cum ar fi unul sau mai multe dintre acestea:
- inca de la atasare bebe musca mamelonul sa reduca fluxul de laptic
- se ataseaza superficial la san, prinde doar varful mamelonului, nu deschide bine gurita,
- mesteca mamelonul, ceea ce in scurt timp iti provoaca ragade sau declanseaza vasospasm dureros,
- observi ca obrajii bebelusului sunt supti toata perioada suptului
- cand suge strange buza de sus, comprimand sanul
- impinge mamelonul cu limba intrerupand suptul (ca sa respire),
- supturile sunt scurte-scurtute sau se opreste frecvent din supt
- laptele tasneste in jet in gura copilului dupa ce copilul inghite rapid de cateva ori consecutiv,
- bebe are o respiratie cataratoare, tot mai rapida
- se poate ineca, tuseste, chiar aspira lapte si are o reactie puternica si infricosatoare pentru tine la asta
- prezinta apnee, adica supt rapid, inghitituri rapide si nu il auzi respirand
- suge zgomotos, auzi cum inghite mult aer si cum ii “cade” in burtica
Dupa supt poate sa regurgiteze des, ducandu-te cu gandul (pe tine sau pe medicul cu care discuti despre asta) la refluxul gastroesofagian. Poate sa prezinte colici, pe care te apuci sa ii “tratezi” cu tot felul de picaturi, care mai de care mai laudate, dar care nu par sa aiba nici un efect.
De ce si cand apare reflexul exagerat de ejectie a laptelui?
Ei bine, se prea poate sa fie doar acest reflex exagerat de ejectie a laptelui. El se instaleaza de obicei la 3 -6 saptamani dupa nastere, in special, dar nu obligatoriu, la mamicile care pana atunci au practicat mulsul sanului si dureaza pana la pe la varsta de 3 luni, cand scade nivelul de Prolactina si lactatia este reglata de controlul autocrin al sanului pe baza nevoilor copilului.
Se intampla mai des la alaptarea primului copil (la primipare), dar poate aparea inca de la nastere si sa apara si la nasterea fiecarui copil.
Nu e la toata lumea la fel; sunt forme moderate pana la severe. Unii copii se adapteaza la fluxul rapid de lapte, se obisnuiesc, le place si apoi protesteaza cand fluxul incetineste.
Insa inarmate cu sfaturi corecte de la un specialist, multe mamici reusesc sa gestioneze bine aceasta perioada, cu incredere in ele, transmitand calmul si bebelusului si, ….in the end , …totul e bine cand se termina cu bine!
Ce alte urmari mai poate avea pentru tine si pentru bebe?
Cand e bine sa cauti ajutorul unui consultant in lactatie si alaptare?
- Copilul suge cateva minute apoi plange, e stresat si refuza sanul si inevitabil mama crede ca nu are lapte.
- Uneori pare ca te ajuta pentru ca transferul de lapte e foarte bun, insa deoarece se umple repede burtica bebe poate sa suga doar laptele de inceput (foremilk) si are apoi diaree postprandiala sau scaun verde.
- Se poate solda din acelasi motiv cu supturi dese, pentru ca foremikul se digera foarte rapid.
- Unii bebelusi gasesc metode alternative de gestionare a situatiei: sug cu presiune mica pentru a reduce fluxul sau “aşteapta sa le curga in gura”. Insa suptul pasiv reduce stimularea lactatiei dupa 4 -6 saptamani, adica scade lactatia.
- Copilul poate fi subnutrit sau supraponderal.
- Acest reflex se poate asocia cu secretie lactata abundenta, dar nu intotdeauna. Prin urmare, refuzul de a suge se poate solda si cu canale blocate, mastite, abcese.
- Poate sa duca la intarcare timpurie, daca fara a consulta un specialist mama incepe sa inlocuiasca mesele la san cu lapte muls sau formula de lapte praf pentru a evita efectele neplacute si surprinzatoare explicate mai sus.
Autor: Mihaela Drilea IBCLC
Un răspuns