Descriere
„Doar ţiţi rămâne mică”
„Doar ţiţi rămâne mică” este, înainte de toate, o declaraţie de dragoste maternă. O poveste duioasă şi caldă care îi pregăteşte pe mamă şi pui pentru iniţierea într-un alt limbaj al iubirii decât cel scris cu cerneala albă a laptelui.”
„Toate mamele care mi-au scris după ce au citit cartea mi-au spus că au plâns. De-a binelea şi din măduva sufletului. Spre surpriza totală a unora dintre ele, care se cunosc a fi greu impresionabile şi-au fost prinse cu garda jos. Pentru că nu aşteptau asta de la o carte.”
„Nu doar povestea aceasta, ci şi tot ce se întâmplă în jur – femeile care alăptează mai mult timp, oriunde – îmi confirmă o intuiţie pentru care eu n-am avut susţinere. Şi anume că alăptarea duce la crearea unei legături speciale. Şi tocmai de aceea înţărcarea trebuie făcută cu multă răbdare şi înţelegere, pentru a nu marca emoţional copilul. Şocul emoţional al înţărcării bruşte se mută în alte planuri – în cazul băiatului meu, s-a transformat în nevoia lui imperioasă de a dormi împreună cu mine până spre adolescenţă.”
De ce o susţinem noi, fetele de la Alomama?
Uite aici motive întemeiate, exprimate nu de noi, ci de Dana Ganja, autoarea cărţii. Nu avem nimic în plus de adăugat, decât că citind-o ne-au încercat şi pe noi aceleasi gânduri si emoţii:
- „pentru că este prima poveste ilustrată românească despre alăptare şi înţărcare blândă – şi am ţinut mult de tot ca ilustraţia să fie realizată de cineva din ţară, pentru a demonstra că şi creatorii români sunt cel puţin la fel de valoroşi ca şi cei „de afară”
- pentru că ilustrează realist şi echilibrat actul alăptării, evitând pudoarea excesivă sau afişarea ostentativă – Cristina Ignatiuc dă viaţă unor ilustraţii în care îmbrăţişarea alăptării exprimă comuniune, intimitate, firesc
- pentru că respectă principiile moderne de parenting şi le vorbeşte copiilor cu naturaleţe despre naştere şi „ora magică” – amintind doar atât cât îi ajunge unui copil curios despre realitatea sarcinii
- pentru că promovează babywearing-ul, bedsharing-ul, alăptarea prelungită, alăptarea în public şi înţărcarea blândă ca alegeri personale sănătoase şi normale – majoritatea „campaniei” pentru aceste opţiuni derulîndu-se doar vizual, prin ilustraţii în care primează relaţia dintre personaje şi nu îndeplinirea vreunei „platforme-program”
- pentru că recunoaşte rolul tatălui în reuşita alăptării – sprijinul lui tacit, fără de care alăptarea prelungită ar fi extrem de dificilă sau imposibilă, este recunoscut prin mesajul tăcut al imaginilor în care tatăl susţine firesc dinamica familiei
- pentru că recunoaşte alăptarea ca valoare demnă de transmis din mamă în fiică şi face din alăptare o tradiţie feminină cu rădăcini tot mai puternice de la o generaţie la alta „
De ce am participat la aparitia unui nou tiraj „Doar ţiţi rămâne mică”?
Pentru că putem confirma fără tăgadă ceea ce spune Dana mai departe. „Şi mai cred că povestea e făcută să circule tocmai de valorile împărtăşite de mamele „predispuse” la alăptarea prelungită: convingerea că alăptarea nu e normă socială, ci decizie personală; intuiţia că vulnerabilitatea declarată în faţa copilului e drumul sigur către asumarea curajului în doi pentru viaţa de după alăptare; credinţa că super-puterea de-a face lapte nu se pierde, ci se transformă în super-puterea de-a ne iubi copiii fără limite, cu nesfărşită răbdare şi „la cerere” pentru tot restul vieţii.”
Ne-am folosit în descrierea cărții de cuvintele Danei, preluate din articolele ei. Ea o cunoaște cel mai bine, fiecare gând, vocală, tremur din spatele cuvintelor.
Ne-ați întrebat atât de des despre aceasta carte încât am simțit ca trebuie sa facă parte din tot ce vă putem oferi noi in sprijinul alăptării, așa cum facem de când suntem.
Să vă fie cu folos! si sa o păstrați ca pe un album foto, in bibliotecă, pana o vei putea citi nepoților voștri!
Recenzii
Nu există recenzii până acum.